Marti 24 iulie 2023 incepand cu ora 9.30, la Caminul Cultural din comuna Lipanesti- Prahova, am realizat o intalnire cu copiii de clasele cinci- sapte, in cadrul programului Scoala de vara organizat de Primaria Lipanesti si coordonat de dl. Primar Robert Nica.
Tema a fost aceeasi ca saptamana anterioara la copiii mai mici: “Vreau sa fiu un copil sanatos si fericit!”
Am ales tot varianta de a prezenta efectele emotiilor asupra corpului fizic, de a vedea cum ne putem imbolnavi atunci cand o emotie este dura, incarcata negativ si care sunt urmarile ei asupra corpului.
Am luat drept exemplu de emotie grea, frica. La fel le-am cerut copiilor sa exproime fricile pe care le resimt.
Fiind mai mari, le-am vorbit si despre experimentul realizat pe 2 loturi de copii cu varste intre 10-12 ani, cu leucemie. Uneia dintre grupe i s-a dat tratamentul standard, iar celeilalte, in loc de pastile I s-a aplicat tratament placebo, in schimb li s-a dat sa joace un joc video. Li s-a spus ca toti soldatii pe care ii castiga sa lupte pentru a apara localitatea si oamenii din joc, sunt leucocitele. Iar cei pe care trebuie sa ii invinga in joc, sunt celulele bolnave.
Dupa 3 luni rezultatele analizelor au revelat urmatorul aspect: Copiii ce au primit tratamentul classic au prezentat o constanta a bolii sau a fost mai rau. Cei care au jucat imaginandu-si ca soldatii sunt leucocitele, iar invadatorii sunt celulele bolnave, au prezentat o imbunatatire a starii de sanatate cu 60%.
ACEASTA-I puterea mintii.
La fel, le-am dat copiilor cate o minge pe care le-am cerut sa o considere ca fiind frica aleasa pentru a lucra cu ea.
Interesant a fost momentul unei fetite de clasa a sasea. Ea a ales frica de spatii inchise.
Cand am facut exercitiul cu ei de a se adresa fricii iar la un moment dat, de a-I spune ca o iubesc, fetita a spus ca nu poate. Ca ei ii este frica de frica.
Atunci am lucrat DOAR cu ea avand in vedere ca a putut atat de bine sa exprime ceea ce simte.
Am rugat-o sa intrebe frica: Cand ai aparut? Si sa fie atenta ce simte sau ce imagine ii vine in minte sau ce senzatie are in corp.
A spus:
- Ma vad pe mine cand ma jucam cu tata si cand a fost peste mine si ma sufocam. Si nu puteam sa ies. Cand am intrebat-o ce ar fi vrut sa faca atunci, a spus ca voia sa iasa.
Am lucrat pe acea senzatie pe care o resimtea fetita. Dupa vreo 3 min cand am intrebat-o cum se simte a spus ca mult mai bine. Ca poate sa respire si nu se mai sufoca.
A fost o intalnire reusita iar dovada cea mai clara a fost tot la final cand ne-am despartit, iar doi baieti de clasa a saptea- trec a opta- au venit si mi-au intins mana in semn de salut. Unul dintre ei mi-a oferit si o floare.
Primul care a venit sa ma salute oficial, m-a intrebat daca sunt terapeut.
A fost o experienta deosebita pentru mine.
Au fost prezenti 7 elevi.
Inca o data am avut dovada ca poti oferi ceea ce ai tu de oferit daca tii cont de auditoriu si nevoile lui.
Cu oamenii si copiii din comuna Lipanesti am interactionat in contextul mai multor proiecte realizate de APOR ce au constat in efectuarea unor analize medicale ori a unor investigatii medicale:
Pentru profilaxia leucemiei la copii – Mama, te rog, ai grija de mine!; pentru profilaxia cancerului de san- Sunt femeie orice-ar fi!
Sau am mers pentru a tine ore de educatie sanitara in scoli.